În contextul celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și al riscului de incapacitate de plată, Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a anunțat un pachet fiscal amplu menit să reducă deficitul prin creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, cu aplicare etapizată începând cu 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. Principalele măsuri includ majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, reducerea cotelor reduse la 11% pentru alimente, medicamente, apă, lemne de foc, energie termică și sectorul HoReCa, creșterea accizelor cu 10% la alcool, tutun și carburanți, introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, dublarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și suprataxarea câștigurilor din jocurile de noroc. Salariile și pensiile din sectorul public vor fi plafonate în 2026, iar norma didactică în învățământ va crește cu două ore săptămânal. Guvernul va reduce sporurile salariale, va stopa angajările și promovările în sectorul bugetar și va implementa reforme în companiile de stat și administrația publică locală, prioritizând proiectele finanțate din fonduri europene pentru a asigura absorbția acestora. Măsurile vor fi adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament, procedură care permite o adoptare rapidă, dar implică riscul unei moțiuni de cenzură. Coaliția guvernamentală a înregistrat divergențe, în special privind creșterea TVA la alimente și medicamente și scăderea pragului pentru plata CASS la pensii, iar opoziția și unele partide din coaliție au criticat măsurile ca fiind recesioniste și inechitabile. Sindicatele au reacționat vehement, anunțând proteste și greve, contestând lipsa consultării reale și impactul disproporționat asupra angajaților și pensionarilor, în timp ce patronatele au avertizat asupra efectelor negative asupra mediului de afaceri și competitivității economice. Premierul Bolojan a susținut necesitatea acestor măsuri pentru evitarea retrogradării ratingului de țară, a unei crize economice severe și a pierderii accesului la fondurile europene, subliniind că guvernul își asumă responsabilitatea deciziilor dificile. În paralel, premierul a numit o nouă conducere la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu scopul de a combate evaziunea fiscală și de a asigura o gestionare corectă a banilor publici. În domeniul justiției, a fost generată o controversă privind indemnizațiile de pensionare de aproximativ 180.000 de lei pentru trei judecători ai Curții Constituționale care își încheie mandatul în iulie 2025, sume legale conform legii CCR, dar considerate imorale în contextul austerității bugetare. Curtea Constituțională a comunicat că niciun judecător nu a solicitat sau primit aceste indemnizații, iar orice plată se va face cu avizul Ministerului Finanțelor. Critici au venit din partea liderilor politici și ai societății civile, care au cerut reforme radicale ale CCR și eliminarea privilegiilor nemeritate. Guvernul continuă dialogul cu sindicatele și patronatele, urmând să analizeze propunerile acestora în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru a gestiona impactul social al măsurilor fiscale și a preveni conflictele sociale majore.