Ediție actualizată orar
Știrile care contează. Fără repetiție.
Evenimentele din presa românească, grupate și rezumate cu sursele la vedere.
222 subiecte · 1491 articoleActualizat acum 31 de minute
Acum în presă
Toate subiectele01Discuții finale la Cotroceni pentru legea salarizării: România riscă să piardă fonduri UE dacă nu se ajunge la un acord până pe 31 augustLiderii partidelor din fosta coaliție de guvernare au reluat discuțiile, joi, la Palatul Cotroceni, cu Președintele Nicușor Dan și miniștrii interimari ai Finanțelor și Proiectelor Europene, pe tema reformei salarizării bugetarilor și a implementării proiectelor din PNRR. Negocierile se desfășoară în contextul termenului limită de 31 august, la care România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene dacă nu finalizează reforma salarizării, un jalon esențial în PNRR. Comisia Europeană a transmis observații și solicită clarificări suplimentare privind proiectul, invocând un impact bugetar potențial prea mare și riscuri pentru echilibrul bugetar, nefiind acceptate creșteri salariale nejustificate fără măsuri compensatorii. PSD critică lipsa de transparență în elaborarea proiectului, afirmând că nu a primit documentul și nu poate susține o lege care nu a fost vizualizată de partide sau sindicate, cerând ca nicio leafă să nu scadă. Între timp, problemele semnalate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind poziționarea salarială inferioară a judecătorilor și procurorilor au fost rezolvate, conform ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, prin ajustări convenite cu Ministerul Justiției.71 surse02Criza energetică: Ministerul Energiei dezminte acuzațiile de colaps, în timp ce premierul Bolojan și fostul ministru Ivan se acuză reciproc de alarmismMinisterul Energiei a respins ferm informațiile conform cărora marii consumatori industriali ar fi primit notificări de limitare sau deconectare de la rețeaua electrică, calificând aceste afirmații drept dezinformări și catalogând situația energetică drept sub control, departe de un „colaps energetic”. Instituția a clarificat că firmele au fost doar informate despre existența unui normativ de siguranță și că, în cazul unei situații excepționale, vor primi o notificare prealabilă cu 24 de ore înainte pentru o eventuală reducere temporară a consumului, care reprezintă un instrument de echilibrare a sistemului, nu o deconectare. Premierul interimar Ilie Bolojan l-a acuzat pe fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, de iresponsabilitate pentru crearea unei stări de panică nefondate, explicând că notificările sunt procedurale și menite să protejeze consumatorii casnici, în timp ce Ivan solicită public garanții din partea premierului că aceste notificări nu vor fi urmate de măsuri efective de limitare a consumului.52 surse03România riscă să piardă fonduri europene din PNRR din cauza neînțelegerilor pe legea salarizăriiRomânia se confruntă cu riscul pierderii a aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene prin PNRR, din cauza neînțelegerilor privind noua lege a salarizării bugetarilor, al cărei termen de adoptare este 31 august. Comisia Europeană a respins proiectul prezentat de partea română, invocând un impact bugetar prea mare, peste 12 miliarde de lei, și solicitând clarificări suplimentare și măsuri compensatorii pentru a acoperi costurile. Negocierile politice continuă la Palatul Cotroceni, unde liderii partidelor din fosta coaliție guvernamentală, miniștrii Finanțelor și ai Proiectelor Europene se întâlnesc pentru a încerca ajungerea la un acord, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB, impunând disciplină fiscală. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat, de asemenea, că anul viitor investițiile publice vor scădea din cauza terminării fondurilor PNRR.36 surse04Tensiuni Politice și Energie: Ministerul Energiei Dezminte Colapsul, în Timp ce Grindeanu și Bolojan se Acuză ReciprocMinisterul Energiei a respins categoric acuzațiile privind un "colaps energetic" în România, subliniind că marii consumatori industriali au fost doar informați despre posibilitatea limitării consumului în situații de criză, cu o notificare prealabilă de 24 de ore, o măsură de siguranță preventivă, nu o deconectare iminentă. Această clarificare vine pe fondul unui conflict politic intens: premierul interimar Ilie Bolojan acuză fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, de iresponsabilitate și manipulare pentru crearea unei stări de panică în legătură cu aceste notificări, în timp ce Ivan îl acuză pe Bolojan de gestionare defectuoasă a crizei energetice și de lipsă de decizie. Pe un alt front politic, Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, se confruntă cu acuzații reciproce privind scăderea investițiilor străine și blocarea reformelor, premierul acuzând PSD de nerespectarea angajamentelor și de trasul "frânei de mână" în guvernare, în timp ce PSD, prin vocea lui Mihai Tudose, critică politicile economice ale guvernului și lipsa de anticipare în gestionarea crizelor, sugerând că actuala conducere „inspiră foame și frig”.48 surse05SUA reduc exercițiile militare cu Coreea de Sud; Phenianul contestă intențiile lui Trump, Seulul citează un arsenal nuclear mai marePreședintele american Donald Trump a ordonat reducerea substanțială a exercițiilor militare comune cu Coreea de Sud, anulând programul inițial pentru 2026 și intenționând să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un până la sfârșitul anului, invocând relația personală bună cu acesta și considerând exercițiile ca fiind ostile Phenianului. Această decizie a luat prin surprindere oficialii sud-coreeni, care nu au fost informați prealabil, generând îngrijorări privind soliditatea alianței bilaterale. În paralel, Coreea de Nord, prin vocea lui Kim Yo Jong, a minimalizat gestul, afirmând că politica ostilă a SUA față de regim nu s-a schimbat și că exercițiile rămân provocatoare, negând totodată presupuse contacte recente cu Trump. Separat, ministrul Apărării din Coreea de Sud a declarat că Phenianul ar deține între 80 și 120 de arme nucleare, o estimare considerabil mai mare decât cea de 57 de arme nucleare avansată de Trump.31 surse06România, sub presiune energetică: Caniculă, reactoare Cernavodă indisponibile, dar sistemul este sub controlRomânia se confruntă cu o săptămână critică în sistemul energetic, agravată de caniculă și de indisponibilitatea temporară a două reactoare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. Vârful de consum este anticipat vineri, cu o estimare de până la 7.000 MW, compensat prin producție pe gaz, cărbune, regenerabile și importuri. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a dezmințit categoric informațiile privind un iminent colaps energetic sau notificări de deconectare trimise marilor consumatori industriali, precizând că aceștia au fost doar informați despre posibilitatea unor limitări în situații excepționale, cu 24 de ore înainte. Piața regională de energie dispune de disponibilități, iar situația se menține sub control, fără a pune în pericol consumatorii casnici sau industriali în prezent.49 surse07USR îl reconfirmă pe Dominic Fritz în funcția de președinte, în ciuda deciziei CCR privind legea integritățiiComitetul Politic al USR l-a reconfirmat, miercuri seară, în unanimitate pe Dominic Fritz în funcția de președinte al partidului, în contextul deciziei recente a Curții Constituționale de a declara constituțional un amendament la Legea Integrității. Formațiunea consideră această decizie un precedent periculos pentru statul de drept și o tentativă de capturare politică a instituțiilor, afirmând că nu va participa la formarea unui guvern alături de PSD. Decizia Curții Constituționale, declarată constituțională luni, 17 august, stipulează că persoanele aflate în conflict de interese își pierd mandatul, ceea ce ar putea duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz de primar al Timișoarei, faptă pentru care a fost declarat în conflict de interese de ANI în iunie. În paralel, sute de persoane au protestat în Timișoara și Oradea împotriva deciziei CCR, susținând că aceasta încalcă principiul neretroactivității legii.33 surse08Amânarea admiterii la liceu: Proiecte legislative și critici privind inechitateaParlamentul ia în considerare amânarea implementării noilor reguli pentru admiterea la liceu, prevăzute în Legea învățământului preuniversitar din 2023, care permit liceelor să organizeze propriile concursuri pentru maximum 50% din locuri începând cu anul 2027. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a subliniat că ministerul are obligația de a aplica legea în vigoare și a cerut parlamentarilor să inițieze un proiect legislativ pentru eventuale modificări sau amânări, menționând că susține o prorogare a termenului. Mai mulți parlamentari, printre care Raluca Turcan (PNL), Mihai Ghigiu (PSD) și reprezentanți USR, au depus proiecte de lege pentru amânarea cu doi până la patru ani a intrării în vigoare a acestor prevederi sau pentru abrogarea lor completă. Criticii, inclusiv organizațiile Salvați Copiii România și Federația Națională a Părinților – EDUPART, precum și jurnaliști, avertizează că noile reguli ar putea accentua inechitățile sociale, ar favoriza elevii din familii cu resurse financiare pentru meditații și ar deschide ușa către potențiale fraude și corupție. Există, de asemenea, îngrijorări legate de lipsa unei dezbateri publice ample și a evaluării impactului măsurilor.27 surse