Ediție actualizată orar
Știrile care contează. Fără repetiție.
Evenimentele din presa românească, grupate și rezumate cu sursele la vedere.
194 subiecte · 1141 articoleActualizat acum 45 de minute
Acum în presă
Toate subiectele01Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, își pierde mandatul din cauza Legii ANI; PNL și USR caută candidat comunPrimarul Timișoarei, Dominic Fritz, își va pierde mandatul în termen de 30 de zile, ca urmare a promulgării Legii ANI, care include un amendament considerat de Fritz "anti-Timișoara" și un abuz politic din partea PSD și AUR. În ciuda intenției de a contesta măsura și a criticilor aduse, inclusiv de publicații internaționale privind riscul utilizării selective a justiției și afectarea fondurilor europene, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru a nu pune în pericol fondurile PNRR, dar a cerut Parlamentului reexaminarea acesteia în sesiunea de toamnă. În eventualitatea pierderii mandatului, liderii PNL și USR, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, au convenit să susțină un candidat comun la alegerile parțiale anticipate, posibil viceprimarul Ruben Lațcău sau un independent, pentru a contracara candidații PSD și AUR.45 surse02Președintele Dan apără șeful SPP Pahonțu în scandalul de presă; proteste și critici politicePreședintele Nicușor Dan a apărat vineri pe șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, contestând informațiile apărute în presa conform cărora acesta ar fi făcut parte din trupele de represiune în 1989 și 1990, afirmând că Pahonțu nu se încadrează în categoria persoanelor care au participat la reprimarea manifestanților. Declarația sa a generat critici din partea unor politicieni precum europarlamentarul Nicu Ștefănuță și liderul AUR, George Simion, precum și din partea unor grupuri civice care au organizat proteste în fața Palatului Cotroceni, cerând demiterea șefului SPP. În ciuda dezvăluirilor Recorder, președintele Dan, susținut și de președintele Klaus Iohannis, consideră că SPP funcționează profesionist și că Pahonțu a fost verificat la CNSAS la momentul numirii sale, nefiind prezentate elemente care să justifice titlul investigației.54 surse03Regele Harald al V-lea al Norvegiei a decedat la 89 de ani; fiul său Haakon devine noul monarhRegele Harald al V-lea al Norvegiei, cel mai în vârstă monarh european, a murit vineri, 28 august 2026, la ora 6:35, la Spitalul Național din Oslo, la vârsta de 89 de ani, după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat în ultimele zile din cauza unei infecții bacteriene grave. Suveranul, care a domnit din 17 ianuarie 1991, a refuzat să abdice, declarând în ianuarie 2024 intenția sa de a-și îndeplini misiunea până la sfârșit. Conform liniei de succesiune, fiul său, Prințul Moștenitor Haakon, în vârstă de 53 de ani, a devenit automat noul rege al Norvegiei, Haakon al VIII-lea, alături de soția sa, Regina Mette-Marit, iar fiica lor, Prințesa Ingrid Alexandra, devine prima în ordinea succesiunii. Decesul Regelui Harald a generat mesaje de condoleanțe din partea liderilor internaționali, inclusiv Regele Charles al III-lea al Regatului Unit și președintele României, Nicușor Dan. Guvernul norvegian a declarat o perioadă de doliu național, iar steagurile vor fi arborate în bernă la reședințele regale și clădirile publice.34 surse04Directorul CIA, John Ratcliffe, avertizează Rusia la Moscova: "Nu atacați NATO, încheiați războiul din Ucraina și sprijinul pentru Iran"Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită neanunțată la Moscova, unde a transmis oficialilor serviciilor secrete rusești, inclusiv șefului FSB, Aleksandr Bortnikov, și directorului Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin, o evaluare sumbră a situației militare și economice a Rusiei. Ratcliffe a avertizat Moscova să nu atace teritoriul NATO, în special statele baltice, și să înceteze sprijinul economic și militar pentru Iran, subliniind că o escaladare a conflictului din Ucraina s-ar putea întoarce împotriva Rusiei. Aceste discuții, care nu l-au inclus direct pe Vladimir Putin, dar despre care acesta a fost informat, survin pe fondul temerilor serviciilor de informații americane că Rusia ar putea considera SUA slăbite de conflictul din Iran și ar putea încerca să testeze Articolul 5 al NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Kievul a primit informații de la partea americană despre aceste întâlniri, mulțumind pentru dialogul purtat cu Rusia, în timp ce președintele american Donald Trump a minimalizat relatările despre un potențial atac rusesc asupra NATO.30 surse05București: Suspendare stimulente pentru persoanele cu dizabilități și eliminare vouchere Materna pe fondul datoriilorConsiliul General al Capitalei a aprobat suspendarea acordării stimulentului pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap până la 1 noiembrie 2030, în contextul unor datorii acumulate de Primăria Capitalei estimate la aproape 700 de milioane de lei. Beneficiarii existenți vor primi lunar câte 250 de lei, în timp ce datoriile istorice ar urma să fie achitate integral până la data menționată. De asemenea, programul "Voucher Materna" a fost eliminat, iar stimulentul pentru nou-născuți a fost redus de la 2.500 la 2.000 de lei, cu noi criterii de acordare, precum și diferențierea stimulentului pentru copiii cu dizabilități în funcție de gradul de handicap. Aceste măsuri, menite să asigure predictibilitate financiară și să evite acumularea de noi datorii, au fost justificate de primarul general Ciprian Ciucu prin necesitatea unor economii bugetare și au generat critici din partea PSD, care consideră că se fac economii pe seama persoanelor vulnerabile.23 surse06Președintele Nicușor Dan respinge acuzațiile privind implicarea șefului SPP în evenimente represive din 1989-1990Președintele României, Nicușor Dan, a respins acuzațiile și insinuările apărute într-o investigație Recorder, conform cărora șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, ar fi participat la acțiuni de reprimare în decembrie 1989 și iunie 1990. Dan a subliniat că, din punct de vedere moral, persoanele implicate în astfel de acțiuni nu ar trebui să ocupe funcții înalte în stat, însă consideră că Pahonțu nu se încadrează în această categorie. Președintele a menționat că șeful SPP a fost verificat la CNSAS la momentul numirii sale acum 21 de ani și că SPP funcționează profesionist, criticând totodată titlul investigației ca fiind nejustificat de conținut. Reacții critice la poziția președintelui au venit din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță și a jurnaliștilor Cristian Tudor Popescu și Sorin Ioniță, în timp ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că evaluarea SPP revine Administrației Prezidențiale și a propus limitarea mandatelor pe funcții sensibile.27 surse07România prelungește măsurile de siguranță energetică până în septembrie 2026 pe fondul deficitului hidrologic și al temperaturilor ridicateGuvernul României a aprobat prelungirea măsurilor de siguranță energetică, inclusiv a stării de alertă, până la 30 septembrie 2026. Decizia preventivă este motivată de deficitul hidrologic sever pe Dunăre, prognoza temperaturilor ridicate, creșterea consumului de energie electrică în orele de vârf și producția redusă din surse regenerabile. Transelectrica își păstrează prerogativele excepționale pentru a asigura stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, putând recurge la modificarea fluxurilor de energie, dispecerizare excepțională și, în ultimă instanță, limitarea consumului industrial. În paralel, Guvernul a decis menținerea temporară în producție a capacităților energetice pe bază de lignit de la Craiova (până în trimestrul II 2027) și Turceni (până în trimestrul I 2028), depășind angajamentele din PNRR. De asemenea, se analizează măsuri neconvenționale, precum utilizarea barjelor, a unui dig sau transportul apei cu cisterne, pentru a asigura răcirea reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă, care a fost oprită complet pe 13 august din cauza nivelului scăzut al Dunării.22 surse08Președintele Dan anunță consultări pentru premier pe 1 septembrie; Guvern politic, nu tehnocrat, este scenariul cel mai probabilPreședintele Nicușor Dan a anunțat reluarea consultărilor cu partidele politice pe 1 septembrie pentru desemnarea unui nou premier, explicând că a evitat nominalizările în perioada verii pentru a preveni un eșec guvernamental și un semnal negativ pentru agențiile de rating. Șeful statului consideră că un guvern cu miniștri politici este mai probabil decât unul tehnocrat, după ce a constatat lipsa unei majorități clare în Parlament în timpul vacanței. Premierul interimar Ilie Bolojan a reiterat poziția PNL de a nu susține un guvern cu miniștri PSD, preferând intrarea în opoziție sau alegerile anticipate ca ultimă soluție constituțională în cazul blocajului politic, deși și-a exprimat rezervele privind posibilitatea organizării acestora. Perioada de guvernare provizorie a generat dificultăți, în special în gestionarea PNRR, iar formarea unui nou executiv cu puteri depline este considerată stringent necesară.29 surse