În iulie 2025, Statele Unite au decis să suspende temporar livrările unor arme esențiale către Ucraina, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, rachete Hellfire, muniții pentru lansatoarele HIMARS și alte echipamente de precizie, invocând scăderea stocurilor militare americane și necesitatea prioritizării pregătirii operaționale a armatei SUA în alte regiuni, precum Indo-Pacific. Decizia, atribuită lui Elbridge Colby, adjunctul șefului Departamentului Apărării, a fost luată fără consultarea prealabilă a Ucrainei și a surprins oficialii americani, Congresul și aliații europeni, generând critici privind transparența și comunicarea. Ucraina a reacționat prin convocarea diplomaților americani pentru clarificări, exprimând îngrijorarea că orice întârziere sau întrerupere a sprijinului militar va încuraja agresiunea rusă și va afecta capacitatea de apărare, mai ales în contextul intensificării atacurilor rusești cu drone și rachete. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat negocieri în curs cu Washingtonul pentru clarificarea ajutorului militar și a propus ca țările europene să poată achiziționa arme americane pentru a le transfera Ucrainei, o inițiativă ce necesită aprobarea SUA. În paralel, Ucraina dezvoltă programe comune de producție de armament cu aliați europeni, în special cu Danemarca, pentru a compensa deficitul de muniții. Oficialii europeni, inclusiv Germania, au intensificat sprijinul militar, oferind sisteme antiaeriene Patriot și Iris-T, iar Uniunea Europeană a depășit SUA în valoarea totală a ajutoarelor militare acordate. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța sprijinului continuu pentru Ucraina, avertizând că întreruperea livrărilor americane ar putea afecta capacitatea de apărare a Kievului și a ironizat declarațiile ministrului rus de externe Serghei Lavrov privind riscul prăbușirii Alianței. Kremlinul a salutat decizia americană, considerând că reducerea livrărilor de arme apropie sfârșitul „operațiunii militare speciale” ruse, iar președintele rus Vladimir Putin a reiterat poziția privind noile realități teritoriale, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru încetarea focului și negocieri durabile, exprimând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei în convorbiri telefonice cu Putin și Zelenski. Decizia SUA survine într-un moment critic, după cel mai amplu atac aerian rusesc de la începutul războiului și în contextul unei crize a munițiilor ucrainene, cu stocuri limitate ce ar putea ajunge până la sfârșitul verii. Administrația americană a precizat că măsura nu reprezintă o încetare completă a ajutorului, ci o revizuire temporară pentru protejarea resurselor militare, iar dialogul cu Ucraina continuă pentru a asigura sprijinul necesar. În același timp, tensiunile diplomatice și militare persistă, iar eforturile europene nu pot înlocui integral contribuția strategică a SUA în apărarea Ucrainei.