Pe 1 iulie 2025, președinții Emmanuel Macron și Vladimir Putin au purtat o convorbire telefonică de peste două ore, prima după aproape trei ani, la inițiativa Franței, în care au discutat conflictul din Ucraina și criza nucleară iraniană. Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru suveranitatea Ucrainei și a solicitat încetarea focului și reluarea negocierilor de pace, în timp ce Putin a reiterat poziția Rusiei privind noile realități teritoriale și a justificat războiul ca o reacție la politicile occidentale. Pe tema Iranului, au convenit asupra necesității respectării dreptului Iranului la energie nucleară pașnică și a cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, exprimând acord asupra unei soluții diplomatice durabile. Kremlinul a confirmat că discuția a durat peste două ore și a fost inițiată de Franța, iar Macron a informat liderii occidentali despre convorbire pentru a menține coeziunea alianței. În paralel, Statele Unite au anunțat suspendarea temporară a livrărilor unor arme esențiale către Ucraina, inclusiv rachete Patriot, Hellfire, Stinger și muniții de precizie, invocând scăderea stocurilor militare americane și necesitatea de a asigura pregătirea operațională a armatei SUA. Decizia a fost luată fără consultarea prealabilă a Ucrainei și a surprins oficialii americani, membri ai Congresului și aliații europeni, generând critici privind transparența și comunicarea. Ucraina a convocat diplomați americani pentru clarificări și a avertizat că întârzierea sprijinului militar ar putea încuraja agresiunea rusă și ar slăbi capacitatea de apărare, mai ales în contextul intensificării atacurilor aeriene și cu drone rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile cu SUA continuă pentru clarificarea ajutorului militar, inclusiv apărarea antiaeriană, și a propus ca țările europene să achiziționeze arme americane pentru a le transfera Ucrainei, o inițiativă care necesită aprobarea Washingtonului. Aliații europeni și-au intensificat eforturile, angajându-se să ofere asistență militară substanțială, însă secretarul general NATO, Mark Rutte, a subliniat că sprijinul practic al SUA rămâne esențial pentru securitatea europeană și apărarea Ucrainei. Kremlinul a salutat decizia americană de suspendare a livrărilor ca pe un pas spre încheierea conflictului, în timp ce experții militari ucraineni avertizează că aceasta reduce șansele unor negocieri serioase de pace și afectează capacitatea defensivă a Ucrainei. În acest context, o convorbire telefonică între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski este planificată pentru a discuta situația sprijinului militar și potențialele vânzări viitoare de armament. În paralel, negocierile continuă pentru producția comună de armament cu aliați europeni, iar Germania joacă un rol central prin furnizarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot și Iris-T. În cadrul summitului NATO de la Haga, țările membre au convenit să crească cheltuielile militare până la 5% din PIB până în 2035, reafirmând angajamentul de a sprijini Ucraina pe termen lung. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a respins criticile ministrului rus de externe Serghei Lavrov privind sprijinul NATO pentru Ucraina, subliniind angajamentul continuu al alianței în fața amenințării rusești.