Curtea Constituțională a României intenționează să acorde indemnizații de aproximativ 180.000 de lei fiecărui dintre cei trei judecători care își încheie mandatul în iulie 2025, sume echivalente cu șase salarii nete, în ciuda interdicției guvernamentale de a plăti astfel de bonusuri în sectorul bugetar prin Ordonanța de Urgență 156/2024. Decizia Curții a fost amânată cu o săptămână, iar pentru a acoperi aceste plăți, instituția caută soluții de transfer din alte capitole bugetare, inclusiv din bugetul de investiții, deoarece fondurile nu sunt prevăzute în bugetul pe 2025. Premierul Ilie Bolojan a confirmat legalitatea acestor indemnizații conform legislației CCR, dar le-a calificat drept imorale în contextul austerității și al rectificării bugetare negative, subliniind că Guvernul nu va aloca fonduri suplimentare și că decența și normalitatea ar trebui să prevaleze. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a criticat intenția Curții, invocând necesitatea solidarității și bunului simț, și a făcut apel la judecători să renunțe benevol la aceste beneficii. Deputatul USR Claudiu Năsui a semnalat că o parte din bugetul CCR destinată inițial acestor indemnizații a fost ascunsă sub cheltuieli pentru medicamente și ulterior eliminată, evidențiind dificultățile în obținerea acestor sume și contrastul cu creșterea taxelor pentru populație. Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a denunțat aceste prime ca fiind imorale, nejustificate și contrare principiului meritocrației, comparând situația cu blocarea unor prime similare la Romsilva și solicitând eliminarea completă a acestor beneficii din sectorul public pentru a proteja bugetul și a susține echitatea socială. Liderul AUR, George Simion, a criticat dur această practică, considerând-o o sfidare a austerității și o recompensă pentru obediență politică, acuzând CCR că funcționează ca o anexă a sistemului politic și solicitând reformarea radicală a instituției, inclusiv alegerea directă a judecătorilor și eliminarea pensiilor speciale și a beneficiilor nemeritate. Controversa reflectă tensiunea dintre prevederile legale care permit aceste indemnizații și realitățile financiare dificile ale statului, precum și dezbaterile privind moralitatea și decența în gestionarea fondurilor publice în contextul crizei economice din România.