Comisia Europeană și Consiliul UE au recomandat României să limiteze creșterea cheltuielilor publice la 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026, stabilind termenul de 15 octombrie 2025 pentru adoptarea măsurilor concrete de reducere a deficitului excesiv, care a fost de 9,3% din PIB în 2024. România trebuie să asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește limitele stabilite și să raporteze progresul semestrial în implementarea acestor măsuri, în vederea încheierii procedurii de deficit excesiv până în 2030. În plus, se impune respectarea unor limite pentru creșterea anuală a cheltuielilor și reforme fiscale pentru creșterea veniturilor, precum și controlul strict al cheltuielilor, în special salariile din sectorul public. Nerespectarea acestor recomandări poate duce la sancțiuni, inclusiv suspendarea fondurilor europene. În contextul deteriorării situației fiscale, se subliniază necesitatea extinderii reformelor fiscale și creșterii veniturilor, precum și ajustarea datoriei publice, care va crește până în 2028 și apoi va scădea până în 2030. Economia României a crescut modest în 2024, iar previziunile pentru 2025 și 2026 indică o creștere moderată a PIB-ului, dar și o creștere a datoriei publice peste pragul de 60% din PIB. Expertul Csaba Balint al Băncii Naționale a României evidențiază vulnerabilitățile structurale ale economiei, precum deficitul excesiv și scăderea încrederii în instituții, recomandând un plan în trei etape: eficientizarea cheltuielilor, consolidarea veniturilor și, dacă este necesar, majorarea impozitelor pentru a recâștiga încrederea și a menține stabilitatea economică, în contextul provocărilor europene și globale.