În 2024, Rusia a desfășurat o campanie masivă de dezinformare și finanțare ascunsă pentru a influența alegerile prezidențiale din România, sprijinind candidatul pro-Kremlin Călin Georgescu prin manipulare digitală pe platforme precum TikTok și Telegram, în cadrul unui atac hibrid fără precedent. În urma dovezilor de interferență străină, Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin, iar alegerile reluate au confirmat opțiunea românilor pentru o direcție pro-NATO și pro-occidentală, cu Nicușor Dan câștigător și o prezență la vot de aproape 65%. Deși președintele Klaus Iohannis a convocat ședințe ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta amenințările cibernetice, comunicările oficiale au fost contradictorii și nu au clarificat pe deplin situația, iar serviciile de informații românești și occidentale nu au prezentat încă un raport complet sau stabilit responsabilități clare, ceea ce a afectat încrederea cetățenilor în democrație și a evidențiat vulnerabilitățile la astfel de atacuri. Comunitatea internațională, inclusiv foști ambasadori americani la București, Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe, au condamnat intervenția rusă și au avertizat că astfel de atacuri hibride și războiul informațional vor continua în alte state europene, subliniind importanța vigilenței, transparenței, adevărului și curajului în apărarea democrației în spațiul digital.